Nagy Iasmina Loredana, Profesor consilier al Centrului Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională, psihoterapeut adlerian
Din cele mai vechi timpuri, muzica face parte din viaţa oamenilor. Pentru Platon, muzica era un indicator al educaţiei, al sufletului, frumos sau urât. În Legile sale, referindu-se atât la natura omului, cât şi la educaţia pe care o primeşte, marele filosof spunea că, prin dans şi muzică, se pot observa calităţile sufleteşti ale oamenilor. Muzica are un impact puternic asupra psihicului uman, sănătății, stării de spirit. Într-un anume fel, ajută omul să aibă succes în viață. Oamenii de știință au explicat deseori efectul pozitiv al muzicii asupra oamenilor și au demonstrat acest lucru științific.
Cu siguranță, fiecare om a observat faptul că muzica îi schimbă starea de spirit, îl face să fie mai vesel sau să se relaxeze, mai ales dacă ascultă melodiile preferate. Desigur, este posibil ca muzica să aibă și un efect invers, să inducă o stare de tristețe, dacă se aleg melodii de alt gen. Însă ideea este de a asculta muzică veselă, care să relaxeze. Acest lucru trebuie făcut încă de dimineață, astfel se va începe ziua mai bine, relaxat, cu o atitudine pozitivă, plin de energie. Foarte importantă este alegerea melodiilor — acestea trebuie să fie pe placul persoanei respective, să îi dea o stare psiho-emoțională bună, să o facă fericită. Este posibil ca impactul să fie negativ, dacă se aleg piese muzicale necorespunzătoare. Nu este recomandat să se asculte muzică rap, heavy metal, hard rock sau altele asemănătoare, deoarece acestea promovează sentimente negative și, în timp, pot dezvolta anumite tulburări psihice.
Într-o altă încercare de a demonstra efectele muzicii asupra inconștientului, s-a recurs la amplasarea într-un magazin a unor casetofoane, la care s-a pus în audiție muzică liniștitoare, relaxantă, calmă. În urma acestui experiment, s-a constatat că s-au diminuat furturile. De asemenea, într-un laborator în care se asculta muzică clasică, s-a constatat că șobolanii se reproduceau mai puțin decât de obicei.
Un studiu care urmărea să demonstreze beneficiile muzicii asupra intelectului a apelat la îmbogățirea memoriei cu ajutorul muzicii clasice. Acest studiu a luat numele de „efectul Mozart”, întrucât acest efect de îmbunătățire al memoriei s-a întâmplat cel mai des în condițiile audierii Sonatei în Do major, de Mozart. La scurt timp după ce persoanele respective ascultau această melodie, punctajul la testul de gândire spațială creștea considerabil. Nu se știe cât de reală a fost această constatare, dar pe internet, într-o perioadă, apăruseră, spre comercializare, casete pentru memorie, gândire etc.
Industria muzicii este într-o continuă dezvoltare, întrucât, de la an la an, se modifică moravurile, superstițiile și se creează noi instrumente muzicale. Dacă, în alți ani, oamenii făceau greu rost de muzică, iar discurile se găseau foarte rar, astfel încât nu mulți erau cei care aveau așa ceva, în zilele noastre trebuie să ne „chinuim” doar cu câteva click-uri și muzica preferată, din țară sau de peste oceane, ne este livrată direct în computer sau la domiciliu.
„Adeseori, asociem o anumită melodie cu persoane şi întâmplări. Astfel, ne este imposibil ca, atunci când o ascultăm, să nu ne ducă măcar puţin cu gândul la respectivele asocieri.”
Corul de fete al C.N.A. Ion Vidu Timișoara. Festivalul concurs de la Montreux, Elveţia, 2008. Dirijor: Maria Gyuris
A folosi muzica în terapie înseamnă a scoate la lumină latura creativă, existentă în fiecare persoană. Fiecare om are propria sa muzică, acea parte din fiinţa sa, care este complet liberă, acea parte care cântă şi are un ritm. Toţi avem această muzică în noi! Când suntem incapabili să gândim, să vorbim, să ne mişcăm sau să fim cine ştim că putem fi, avem muzica din noi, care ne ajută să ne exprimăm şi să comunicăm, să ne simţim bine, să ne mişcăm, adesea profund şi întotdeauna natural. Conform Asociaţiei Americane de Terapie prin Muzică, activitatea psihoterapeuţilor are efecte majore în terapiile cu copii cu probleme de dezvoltare psihică, deviaţii de comportament, perturbări emoţionale, probleme psihice, de adaptare în colectivitate, afecţiuni ale vederii şi auzului, de vorbire, probleme neurologice (atât la copii, cât şi la adulţi), abuzul de substanţe halucinogene (la orice categorie de vârstă), abuzuri sexuale, diagnostice duale şi accidente grave în zona capului.
Muzica oferă copiilor cu retard mintal oportunitatea de a dobândi un comportament social şi motor adecvat. Ei găsesc satisfacţii personale prin practicarea muzicii şi interacţiuni sociale în grupurile de terapie prin muzică.
Muzica are avantajul de a atrage atenţia mai mult decât stimulii vizuali, pentru că stimulează direct aparatul auditiv, fără posibilitatea de a „închide” urechile prin voinţă proprie.
Oamenii cu afecţiuni cronice pot trăi experienţe pozitive în cadrul terapiilor de grup, unde muzica trezeşte emoţii care pot fi exprimate şi discutate. Unele persoane pot dobândi noi abilităţi muzicale şi încep să aprecieze viaţa dintr-o altă perspectivă.
În aceeaşi măsură, aceasta este apreciată şi de cei care au probleme în familie, de cei care fac parte din anturaje mai puţin acceptate sau agreate de societate. De cele mai multe ori, indiferent de starea pe care mintea şi corpul nostru o posedă, ne găsim refugiul în versuri, care par să descrie exact ce simţim în acele momente. Iar după câteva minute, ne lăsăm învăluiţi de creaţiile artiştilor şi medităm la diferite situaţii care ne pot îmbunătăţi condiţia. Chiar dacă acţiunile desfăşurate nu sunt reale, ci doar închipuite, acest lucru dă rezultate pozitive şi observăm cum starea noastră începe să se îmbunătăţească.
Adeseori, asociem o anumită melodie cu persoane şi întâmplări. Astfel, ne este imposibil ca, atunci când o ascultăm, să nu ne ducă măcar puţin cu gândul la respectivele asocieri.
În unele centre, muzica ajută bătrânii bolnavi de Alzheimer să îşi amintească lucrurile frumoase din tinereţea lor. Recent, a fost făcut public un articol despre o bătrânică din Coreea de Nord, care, de mai bine de 6 luni, nu îşi mai recunoştea soţul. Aceasta nu îşi aducea aminte că este căsătorită, că a locuit în aceeaşi casă, cu acelaşi bărbat, timp de 35 de ani, şi că au doi copii. Atunci când doctorul i-a spus soţului acesteia să îi aducă un obiect pe care aceasta îl îndrăgeşte, soţul a venit cu ideea să i se pună, în căşti, soţiei, melodia care le-a marcat anii petrecuţi împreună. Reacţia ei a fost incredibilă. A început să plângă şi şi-a strâns soţul în braţe.