Remus Georgescu, Dirijor, compozitor

Muzician de excepție, unul dintre cei mai importanți oameni de cultură ai Timișoarei, Remus Georgescu și-a început studiile muzicale la Conservatorul Ciprian Porumbescu din Bucureşti, Facultatea de Compoziţie şi Dirijat de Orchestră. A fost discipolul marilor maeştri Ioan D. Chirescu, Marţian Negrea, Constantin Silvestri, George Georgescu ș.a. În perioada 1968-1969 a urmat studii de perfecţionare în SUA, unde l-a cunoscut pe celebrul dirijor şi compozitor Ionel Perlea.

Activitatea şi-a început-o ca şi cercetător ştiinţific la Institutul de Folclor din Bucureşti, iar apoi ca dirijor la Teatrul Muzical din Constanţa, Filarmonicile din Sibiu, Oradea, Târgu-Mureş. A devenit dirijor al Filarmonicii timişorene în anul 1968, fiind, timp de mai mulţi ani, şi director al instituţiei. A realizat numeroase înregistrări de mare virtuozitate și a concertat pe mai toate meridianele lumii, în Austria, Anglia, Belgia, Cehia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Iugoslavia, Norvegia, Polonia, Olanda, Spania, SUA, Singapore, Suedia, Rusia, Ungaria, Venezuela etc., obţinând pretutindeni comentarii deosebit de elogioase în presă și admirația publicului.

Repertoriul său este extrem de bogat, incluzând lucrări din cele mai diverse epoci şi stiluri, de la preclasici, până la cele mai recente creaţii ale secolului nostru. Sub bagheta sa au concertat solişti de renume: Jean-Pierre Rampal, Emil Ghilels, Dimitri Başkirov, Daniil Şafran, Annie Fischer, Igor Oistrah, Viktor Tretiakov, Ivry Gitlis, Lola Bobescu, Dan Grigore, Valentin Gheorghiu, Ion Voicu, Silvia Marcovici.

Numeroşi compozitori români i-au dedicat lui Remus Georgescu lucrări care au intrat apoi în circuitul vieţii muzicale româneşti şi internaţionale.

O altă faţetă a personalităţii artistice a lui Remus Georgescu este cea de compozitor al unor apreciate lucrări simfonice, vocal-simfonice sau camerale, care se regăsesc în repertoriul multor orchestre de prestigiu româneşti, dar și din Europa sau America, precum şi în cel al unor interpreţi de renume.

Critica de specialitate a subliniat în repetate rânduri valoarea excepţională a compoziţiilor sale, laureate ale unor valoroase premii. Concertul pentru orchestră, Simfonia oratoriu „Cântare străbunilor” – distins cu Premiul Uniunii Compozitorilor (1976-1977), Exorcisme pentru flaut şi orchestră, oratoriul Ecouri, distins cu premiul de compoziţie George Enescu, al Academiei Române (1983), oratoriul De profundis (1994) şi numeroase alte lucrări, se înscriu la loc de cinste în patrimoniul culturii româneşti.

Corul de fete al C.N.A. Ion Vidu Timișoara. Festivalul-concurs de la Montreux, Elveţia, 2008. Dirijor: Maria Gyuris

Există, în Timișoara, un ansamblu coral cu care, noi, muzicienii, și nu numai noi, ne mândrim: Corul de fete al Colegiului Național Ion Vidu, dirijat de Doamna profesoară Maria Gyuris. Am afirmat și cu alte ocazii că acest „Stradivarius” al muzicii timișorene reprezintă unul dintre însemnele culturale heraldice ale orașului și ale țării. Asemenea coruri de copii – subvenționate, însă – există, de vreme îndelungată, în mari centre culturale ale lumii civilizate: Corul de Copii al Radiodifuziunii Române din București, Wiener Sängerknaben din Viena, format din 100 de copii și înființat, în anul 1498, de către împăratul Maximilian I, în cadrul capelei de muzică a Curții Imperiale (Wiener Hofmusikkappelle), corul de băieți din Sofia (Bulgaria), Boys Choir și corul Libero din SUA, coruri din Italia, Olanda, Israel…

Timișoara, viitoare capitală europeană a culturii în 2021, posedă un asemenea giuvaer care, în decursul timpului, a adus orașului și țării faimă și premii la concursuri naționale și internaționale. Numeroși compozitori i-au dedicat, în semn de prețuire, lucrări muzicale, capodopere care îmbogățesc astăzi repertoriul coral românesc și mondial.

Consiliul Local al Municipiului Timișoara dispune de posibilitatea de a instituționaliza acest cor unicat de copii, așa cum a făcut, cu ani în urmă, cu corala bărbătească Sabin Drăgoi – din păcate desființată – și cum s-a reușit la București, cu Corul de Copii Radio, mândria Capitalei.

În felul acesta, s-ar putea asigura prezența în acest cor a unora dintre cele mai valoroase voci, chiar și după absolvirea Colegiului. Altfel, pregătirea unui asemenea ansamblu de elită devine o muncă de Sisif, mereu reîncepută, dat fiind că, în fiecare an, copiii din clasa a XII-a, deci cei mai avansați, urmează să părăsească şcoala.

În același timp, Consiliul Local, cu sprijinul unor sponsori importanți, ar putea permanentiza – anual sau bienal, după modelul Festivalului George Enescu, de la București – festivalul coral internațional VOX MUNDI, dublat și de un concurs de creație corală.

O asemenea inițiativă ar fi spre onoarea edililor și pe deplin justificată de tradițiile cântării corale existente în acest oraș și în Banat.

Mai nou, circulă un zvon conform căruia actualul guvern și-ar propune să elimine și muzica din învățământul școlar românesc, așa cum s-a făcut și cu religia. Ar fi încă o încercare de a distruge spiritualitatea românească, cultul valorii, emulația, competiția, care ar trebui să fie definitorii pentru educația tineretului. O asemenea măsură ar însemna, de fapt, interdicția impusă copiilor noștri de a mai cânta și încă o ușă închisă pe drumul de acces la „marea muzică”!

Astfel, iniţiativa de a organiza festivalul coral internaţional VOX MUNDI, în noua capitală culturală europeană TIMIȘOARA, se dovedește a fi salutară și cred că se cuvine a fi sprijinită prin toate mijloacele posibile.