Voicu Popescu, Dirijor al Corului de Copii al Radiodifuziunii Române

Voicu Popescu  s-a născut în Bucureşti, în 1952. În 1975 a absolvit Conservatorul Ciprian Porumbescu din Bucureşti, Facultatea de Compoziţie-Muzicologie, Secția de pedagogie, compoziţie, muzicologie.

Și-a început activitatea corală ca membru al Corului Naţional de Cameră Madrigal, sub bagheta Maestrului Marin Constantin, cu care, ulterior, a colaborat, în calitate de dirijor secund și director artistic. Între 1980 și 1988 a activat ca regizor muzical la Televiziunea Română. În perioada 1994-1996 a fost lector la clasa de ansamblu vocal a Facultăţii de Music-Hall, Universitatea Ecologică Bucureşti, iar în 2000, a asigurat producţiile artistice ale Corului Academic al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Între 2011 și 2014 a condus Corul Naţional de Cameră Madrigal − Marin Constantin, iar în prezent, dirijează Corul Sound și Corul de Copii Radio.

Atât Sound, cât şi Corul de copii Radio, l-au însoțit pe Voicu Popescu spre prestigioase premii și distincţii. Cu Sound − Premiul I la Concursul European de Muzică Religioasă de la Noyon (Franţa, 1998) şi la Concursul Coral Internaţional de la Bad Ischl (Austria, 1999). La prima Olimpiadă Corală Mondială, organizată în iulie 2000, la Linz, în Austria, obţine Medalia de argint la secţiunea Cor mixt cameral şi Medalia de aur la Folclor a cappella. În 2008, la acelaşi concurs, câştigă Medalia de aur la secţiunea Folclor a cappella şi Medalia de argint la categoria Coruri mixte de cameră. Mai amintim: Medalia de aur şi Premiul Special pentru cel mai bun dirijor al Concursului Coral Internaţional de la Preveza (Grecia, 2005); Marele Premiu al Festivalului de Muzică Corală de la Ohrid (Macedonia, 2010); Premiul I la secțiunea Folclor la Festivalul Internațional de Muzică Corală Cracovia Cantans (Polonia, 2011). Tot în 2011, Voicu Popescu devine membru al juriului la Festivalul de la Ohrid şi susţine un atelier despre tradiţia muzicii corale ortodoxe, în cadrul Festivalului Internaţional Coral Corearte, la Barcelona.

Maestrul Voicu Popescu este invitat de onoare al unor prestigioase manifestări corale, din întreaga Europă. Susţine atelierul de lucru cu tema Expresia vocală la Ranssegna Internazionale di Voci Bianche la Torino, Italia, în 1997. În iulie 1999 participă la al V-lea Simpozion Mondial de Muzică Corală, organizat de Federaţia Internaţională a Muzicii Corale (IFCM) la Rotterdam, Olanda, unde asistă la cursurile de măiestrie ale lui Eric Ericson. În decembrie 1999 este ales consilier al Comitetului Executiv al acestei organizaţii. Între 2000 şi 2006, la invitaţia Asociaţiei Cantascuola, din regiunea Piemonte, Italia, participă la proiectul Cori di Giunio, cu un curs de măiestre corală pentru formaţiile corale de copii din regiunea Piemonte.

În 1993, Voicu Popescu primeşte Medalia Jubiliară Madrigal a XXX-a aniversare şi Medalia Una vita per l’arte din partea Fundaţiei Madrigal − Marin Constantin. În 2002 participă la Seminarul Federaţiei Corurilor din UE, organizaţie patronată de Parlamentul European, unde este numit Preşedinte al Biroului Naţional pentru România. Anul 2003 îi aduce Maestrului Voicu Popescu Medalia Meritul Cultural, din partea Preşedintelui României. Un an mai târziu, în iulie 2004, cu ocazia Olimpiadei Corale Mondiale de la Bremen, este ales membru al Consiliului Olimpic Mondial, iar în 2005, în cadrul celei de-a XI-a ediţii a Concursului Internaţional de Muzică Sacră de la Preveza, Grecia, este recompensat cu Premiul pentru cel mai bun dirijor al Festivalului și cu Medalia de aur. În luna noiembrie a aceluiaşi an, în calitate de director artistic, organizează, cu sprijinul Primăriei sectorului 2 al Capitalei şi al Centrului Cultural Mihai Eminescu, Festivalul Coral Internaţional Muzica Balcanilor, manifestare semnalată în Buletinul Coral Internaţional al Federaţiei Mondiale a Muzicii Corale.

Numele Maestrului Voicu Popescu este amintit în volumele: Constelaţia Madrigal, Marin Constantin în dialog cu Iosif Sava (1993); Madrigalul sau magia sunetelor, de Grigore Constantinescu (1996); Primăvara muzicii, de Grigore Constantinescu (2000); The Contemporary Who’s Who 2002/2003, editat de American Biographical Institute.

„Cu siguranţă,experienţa şi profesionalismul, dublate de sprijinul autorităţilor locale şi al susţinătorilor privaţi, vor putea întregi imaginea culturală a Timişoarei, prin apariţia unui festival coral permanent.”

• De la ce vârstă se poate cânta în cor?

În practica noastră, la Corul de Copii Radio, activitatea corală începe odată cu clasa I, după ce copilul se obișnuiește cu poziția de lucru în bancă.

• Care sunt beneficiile acestui gen de activitate în plan fiziologic, psiho­social şi al educaţiei muzi­cale?

La vârste fragede, corul ajută copilul să își formeze atitudini și deprinderi speciale: capacitatea de concentrare, respirația în funcție de colegii din grup — sincronizată sau complementară — trăirea la unison a acelorași emoții, disciplina liber consimțită etc.

De asemenea, nevoia de conviețuire din timpul taberelor de lucru sau al turneelor cultivă în rândul copiilor respectul pentru ierarhii (coriști, șefi de partidă, secretari, șef de cor) și, totodată, un puternic spirit de echipă, de apartenență la un grup cu o anumită preocupare. Aici dispar diferențierile pe criterii de vârstă, de proveniență socială sau de natură religioasă.

Contactul cu valorile perene ale muzicii de gen, întâlnirea cu dirijori importanți, în cazul implicării în concerte vocal-simfonice, și abordarea unor repertorii internaționale reprezentative pentru spiritul diferitelor popoare sunt experiențe importante, care ajută la dezvoltarea emoțională și culturală a copilului.

Noile forme de prezentare a muzicii corale, precum aplicarea metodei Dalcroze în punerea în scenă a unei lucrări, presupun exerciții de creativitate colectivă și individuală, extrem de prețioase dezvoltării copiilor și tinerilor.

• De ce cor şi nu canto clasic sau muzică uşoară la 8-­9­-10 ani?

Personal, consider că, la aceste vârste nu trebuie forțate performanțele vocale individuale. Studiul de canto pe un organ în creștere, cu o fiziologie aparte, cere metode specifice de lucru. În absența unor studii de specialitate, se pot comite erori și chiar abuzuri asu- pra aparatului vocal aflat în plină dezvoltare.

Cântatul în cor presupune folosirea capacităților fono-respiratorii normale ale copilului și, în consecință, nu pot fi decât benefice dezvoltării sale.

• Credeţi că un festival coral poate deveni un eveniment „de brand” al unui oraş?

Dau exemplul unor localități care ar fi rămas anonime dacă nu s-ar fi afirmat prin calitatea festivalurilor și concursurilor corale internaționale: Arezzo, Ohrid, Debrecen, Neerpelt, Llangollan.

• Dar al Timişoarei, mai cu seamă în contextul dobândirii recente a titlului de „capitală europeană a culturii”?

Contextului favorabil i se alătură și prezența în oraș a unor personalități ale vieții corale din România. Cu siguranță, experiența și profesionalismul, dublate de sprijinul autorităților locale și al susținătorilor privați, vor putea întregi imaginea culturală a Timișoarei, prin apariția unui festival coral permanent.

• Concurs şi/sau festival?

Cred că festivalul este formula cea mai utilă și atractivă.

• De ce?

România este într-o situație particulară. Singurele manifestări importante au fost, în ultimii ani, Olimpiadele școlare care, prin modul de organizare, au compromis spiritul olimpic și au pus copiii și dascălii lor într-o poziție de adversitate și de totală lipsă de comunicare. Consider că organizările de tip festival ar repara răul făcut și ar contribui la un schimb fertil de idei, repertorii, maniere de prezentare etc.

„Când şcolile îşi vor asuma reluarea activităţilor corale şi când mijloacele media vor promova mai des acest tip de manifestări, în defavoarea vedetismului individual, cu siguranţă, copiii şi tinerii vor descoperi nevoia de socializare şi de eliberare prin organizări de tip coral.”

• Copiii şi tinerii nu mai sunt atraşi de cor, considerat „old school”, demo­dat, depăşit, prăfuit etc. Cum credeţi că putem schimba această mentalitate, ca să atragem copiii (şi părinţii, de altfel) spre cântul coral?

Situația cântului coral este urmare a scoaterii corului din programa școlară și pusă ca activitate extrașcolară, la discreția unor directori, a căror înțelegere față de fenomenul muzical este, de multe ori, discutabilă.

Când școlile își vor asuma reluarea activităților corale și când mijloacele media vor promova mai des acest tip de manifestări, în defavoarea vedetismului individual, cu siguranță, copiii și tinerii vor descoperi nevoia de socializare și de „eliberare” prin organizări de tip coral.

• De ce credeţi că proiectele de revigorare a muzicii corale nu se află pe lista de „preferinţe de finanţare” a instituţiilor publice şi a sponsorilor?

Necunoașterea beneficiilor acestor preocupări și puținătatea manifestărilor corale fac oarecum invizibilă această zonă. În plus, componenta numerică și structura formațiilor corale de copii și tineret impun o capacitate de organizare cu costuri și responsabilități pe care nu și le pot asuma persoane care n-au trecut prin experiența corală.

Cert este că această formă de exprimare artistică a însoțit omenirea din toate timpurile și că doar o decizie de moment ne poate ține conectați, sau nu, la ceea ce exprimă gradul de civilizație al unei națiuni. În Suedia, de pildă, 20% din locuitori cântă într-o formație corală!

• Corul de Copii Radio este un „vârf” coral şi cultural, care poate oricând reprezenta cu onoare România peste hotare. Cât de greu e de obţinut finanţare pentru participarea la un concurs, festival sau pentru organizarea unui eveniment coral?

Timp de 20 de ani, după 1990, Corul de Copii Radio a făcut peste 40 de turnee în Europa, Japonia, SUA și Canada. Cu foarte puține excepții, când instituția a decis să se implice, acestea s-au făcut cu sprijinul partenerilor străini și/sau al sponsorilor locali, sensibilizați de notorietatea evenimentelor sau de o istorie personală. De exemplu, participarea la concursul de la Neerpelt – Belgia, s-a datorat unui sponsor care avea amintiri pline de respect pentru dirijoarea corului în care cântase în copilărie!

Legat de organizarea unor evenimente corale sub egida instituțiilor statului, cea mai dificilă problemă rămâne continuitatea proiectului, având în vedere schimbările frecvente la nivelul autorităților.

• Cum credeţi că am putea influenţa decizia politică, pentru a convinge de valoarea certă a unor astfel de iniţiative?

Răspund cu exemplul Poloniei: fiecare universitate dispune de un buget consistent pentru a susține activitatea unui cor. Consecință: formațiile universitare  poloneze sunt prezente în număr impresionant de mare și câștigă premii importante în concursurile corale europene. Astfel servită, imaginea culturală a unei ţări devine subiect de interes pentru acei politicieni care îşi cunosc menirea cu adevărat.

Corul de Copii al Radiodifuziunii Române, în concert. Dirijor: Voicu Popescu

Corul de Copii Radio

Înfiinţat în 1945, Corul de Copii Radio a avut o evoluţie spectaculoasă, încă de la apariţia sa în peisajul muzical românesc. Fondatorul său, dirijorul Ion Vanica, urmat de Elena Vicică şi Eugenia Văcărescu Necula, au contribuit decisiv la destinul artistic al ansamblului, făcând din acesta o adevărată şcoală de educaţie prin muzică a tinerelor generaţii. Aici şi-au deschis calea carierei artistice Ileana Cotrubaş, Silvia Voinea, Maria Hurduc, Cornelia Angelescu, Voicu Enăchescu, George Crăsnaru, Dan Dumitrescu, Roxana Briban şi mulţi alţii.

Performanţele corului sunt permanent valorificate în emisiuni şi înregistrări, recitaluri sau concerte, alături de Orchestra Națională Radio, Orchestra de Cameră Radio, Orchestra Filarmonicii George Enescu, Filarmonica din München, Orchestra de Stat Bavareză, sub bagheta unor dirijori români de notorietate, ca Iosif Conta, Ludovic Bács, Horia Andreescu, Cristian Badea, Jing Wang, Lawrence Foster, Wayne Marshall, Zubin Mehta, care au dezvăluit calităţile interpretative de excepție ale formaţiei.

Cele peste 50 de participări la festivaluri şi concursuri internaţionale, în aproape toate statele Europei, Japonia, SUA şi Canada, au adus tinerilor artişti preţioase distincţii şi premii şi au contribuit la acordarea, în 2004, de către Federaţia Corală Europeană, a titlului de Ambasador Cultural al Uniunii Europene.

În ultimii ani, ansamblul explorează noi forme de expresie artistică, îndreptându-se către manifestări conceptuale şi de cooperare culturală, ca Songbridge, Brundibar, Les Instants Sacrés, Amadeus, Adiemus, Strălucirile apei, Amprente, Instantanee moderne şi contemporane şi Esther. În 2008, Corul de Copii Radio a fost invitat să prezinte spectacolul multimedia Romanian Roots, la Simpozionul Mondial de Muzică Corală, organizat la Copenhaga, de Federaţia Internaţională a Muzicii Corale.

În ţară, formația corală de copii Radio a participat la trei dintre concertele Festivalului George Enescu. În cadrul ediţiei din 2011 a prezentat în premieră un program a cappella, cu proiectul For the beauty of the Earth. Concertele-spectacol Salut voios de pionier, În lumea lui Walt Disney, alături de tradiţionalele concerte de Crăciun şi de alte evenimente speciale, au îmbogăţit aria repertorială şi experiența de scenă a formaţiei, care a împlinit 70 de ani, în 2015.

Corul de Copii Radio a susținut concertul de deschidere al Festivalului Evmelia, din Volos (Grecia), și s-a calificat în finala prestigioasei competiții Let the Peoples Sing, organizată la München, în 2015, sub auspiciile Uniunii Europene de Radio și Televiziune. Cu acest prilej, ansamblul a concertat la Sala de Concerte a Universității de Muzică și Teatru din München şi în Studioul 1 al Radiodifuziunii Bavareze.