Voicu Enăchescu, Preşedintele Asociaţiei Naţionale Corale din România

Voicu Enăchescu, alături de corul Preludiu

De 45 de ani, Voicu Enăchescu reușește să impresioneze și să adune un public din ce în ce mai numeros în sălile de concerte unde se desfășoară artistic alături de formația sa de suflet – Corul de Cameră Preludiu. Dacă lăsăm într-o oarecare umbră funcția de Președinte al Asociației Naționale Corale din România, pe care o deţine din 1998, sau de director artistic al Centrului Național de Artă Tinerimea Română, dar și succesele presărate de nenumărate apariții ca dirijor invitat al unor ansambluri vocale de prestigiu, Voicu Enăchescu rămâne un artist unic, atașat permanent de corala care i-a îndeplinit dorința în vocație.

De-a lungul timpului, Voicu Enăchescu a dirijat corurile Filarmonicilor din țară – Craiova, Iași, București și a susținut workshop-uri cu coruri din Franța, Olanda, Grecia, Republica Moldova sau Polonia.

Voicu Enăchescu s-a născut la data de 24 mai 1943, la Brănești, județul Dâmbovița. A fost student al Conservatorului Ciprian Porumbescu din București, unde i-a avut ca profesori pe Zeno Vancea, Alexandru Pașcanu, Petre Crăciun sau Constantin Romașcanu. Primii pași spre arta corală se întrezăresc în Corul de Copii Radio, unde este fascinat de maestrul dirijor Ion Vanica, astfel că, la scurt timp, își descoperă marea pasiune pentru dirijatul coral.

În toamna anului 1972 pornește pe drumul afirmării artistice cu un grup coral înființat și condus cu dăruire, alcătuit din studenți ai Universității București și ai Conservatorului – Corul de Cameră Preludiu, care avea să devină, în timp, unul dintre cele mai titrate și apreciate ansambluri corale din România, atât pentru acuratețea sunetului, muzicalitate, cât, mai ales, pentru pasiunea și profesionalismul maestrului său fondator – Voicu Enăchescu.

Cei 45 de ani de existență ai Corului Preludiu înseamnă peste 300 de înregistrări radio și TV, un disc Electrecord și trei CD-uri, peste 1500 de concerte în țară, în Europa, Asia, Statele Unite ale Americii, participări la festivaluri de prestigiu.

La Festivalul Coral Internațional de la Beijing, China (2002, 2012), Corul Preludiu a primit Premiul I și Medalia de aur, iar Voicu Enăchescu a fost desemnat „cel mai bun dirijor”.

În 2004 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Cultural în Grad de Comandor”, conferit de Preşedintele României, pentru promovarea culturii şi realizări deosebite în domeniul cultural.

„Copiii care îşi petrec nişte ani cântând în cor sunt mai echilibraţi, mai senini, aplecaţi către nevoile celor din jur şi dornici de a se armoniza cu ceilalţi.”

• De ce să alegem cântatul în cor ca activitate extraşcolară?

Consider cântatul în cor ca fiind o activitate extraşcolară agreabilă, deconectantă, care dezvoltă lucrul în echipă, ştiut fiind faptul că formaţia corală trebuie să fie omogenă, şi nu alcătuită din solişti care cântă împreună. Există, însă, o condiţie „sine qua non”: talentul. Dacă acesta nu există şi copilul nu are înclinaţii muzicale, nu se mai poate pune problema cântatului în cor.

• De la ce vârstă se poate cânta în cor?

Ca preşedinte al Asociaţiei Naţionale Corale din România, am ascultat numeroase formaţii corale. Mărturisesc că am fost plăcut surprins, de fiecare dată, când m-am aflat în faţa unor coruri având în componenţă copii începând de la vârsta grădiniţei. Bucuria lor de a fi împreună pe scenă, în faţa familiei şi a micilor lor prieteni din sală, era molipsitoare. Repet, însă, cu aceeaşi condiţie menţionată anterior: obligatoriu toţi coriştii, mai mici sau mai mari, trebuie să aibă calităţi muzicale, voce şi dicţie. Sonoritatea corurilor de copii, cu glasurile lor cristaline, este foarte frumoasă, vă rog să mă credeţi.

• Care sunt beneficiile acestui gen de activitate în plan fiziologic, psiho social şi al educaţiei muzicale?

Beneficiile, consider că sunt pe viaţă. Copiii care îşi petrec nişte ani cântând în cor sunt mai echilibraţi, mai senini, aplecaţi către nevoile celor din jur şi dornici de a se armoniza cu ceilalţi. Personal, consider că şi eu am beneficiat din plin de avantajele cântatului în cor încă din copilărie, ca fost corist în Corul de Copii Radio, dirijat, pe vremea aceea, de marele dirijor Ion Vanica, cel care a înfiinţat formaţia celor mai mici artişti din Radio, în 1945.

Sub aspectul educaţiei muzicale, este incontestabil rolul pe care îl are muzica în formarea unui om de cultură. Atât corul, cât şi audiţiile muzicale, ajută la formarea auzului armonic şi la dezvoltarea gustului pentru o muzică de calitate.

• De ce cor şi nu canto clasic sau muzică uşoară la 8-9-10 ani?

Cor, categoric, la această vârstă! La canto clasic se merge mult mai târziu, când vocea e formată, matură.

În ceea ce priveşte muzica uşoară, practicată din copilărie, există riscul mărginirii la acest gen muzical, când „micul artist” ar putea tinde spre alt nivel muzical.

• Credeţi că un festival coral poate deveni un eveniment „de brand” al unui oraş? Dar al Timişoarei, mai cu seamă în contextul dobândirii recente a titlului de „capitală europeană a culturii”?

Pe plan internaţional sunt multiple exemple de festivaluri „brand”.

Se spune că „tot Banatu-i fruncea”, iar faptul că Timişoara a dobândit recent titlul de „capitală europeană a culturii” obligă, în sensul că, orice veţi întreprinde pe linie de cultură, trebuie să fie de înalt nivel.

Dar, sincer, până ca un festival coral să poată deveni „brand”, e nevoie de o perioadă însemnată, în care acesta să intre în conştiinţa generală. Pot da ca exemple festivalurile corale D.G. Kiriac de la Piteşti şi I.D. Chirescu de la Cernavodă, ajunse la cea de a 35-a ediţie, Timotei Popovici de la Caransebeş (28 de ediţii), Pastorala de la Focşani, şi exemplele ar putea continua…

Oricum, reţineţi, este nevoie de foarte mult timp, pentru ca spectatorii să asimileze o localitate cu un anumit festival.

„Pentru a putea influenţa decizia politică, ar trebui ca oamenii politici să fi fost şi ei cândva mici corişti şi să fie conştienţi de efectul extraordinar, pe termen lung, al activităţii corale!”

• Concurs şi/sau festival? De ce?

Personal, cred atât în festival, cât şi în concurs, dar datele sunt diferite: la festival pot participa formaţii multe, de calitate, din pura plăcere de a cânta în faţa spectatorilor, fără stresul pe care îl implică un concurs, la care participarea formaţiilor e limitată de un juriu, format din persoane competente în domeniu.

Deci, pentru dezvoltarea muzicală a maselor, sunt pentru festival. Pentru super performanţă, optez pentru concurs. Ca exemple, pot reaminti festivalurile menţionate, unde cei de pe scenă şi cei din sală se bucură de muzică.

În ceea ce priveşte concursurile, acestea presupun atât o înaltă calitate muzicală, cât şi stresul competiţional.

• Ce importanţă are un festival coral de calitate ca VOX MUNDI, pentru încurajarea creaţiei muzicale contemporane şi punerea în valoare a compozitorilor români?

Orice festival coral de calitate duce la încurajarea creaţiei muzicale contemporane.

Ca exemplu, amintesc festivalul Liviu Borlan de la Baia Mare, organizat de A.N.C.R., aflat la a 5-a ediţie, la care, din acest an, s-a inclus şi secţiunea de creaţie corală, tocmai pentru încurajarea acesteia.

• Copiii şi tinerii nu mai sunt atraşi de cor, considerat „old school”, demodat, depăşit, prăfuit etc. Cum credeţi că putem schimba această mentalitate, ca să atragem copiii (şi părinţii, de altfel) spre cântul coral?

Cu tristeţe ştiu că aceasta este situaţia, dar este o mare greşeală pentru părinţii şi copiii care consideră cântul coral depăşit. Regret, dar nu ştiu ce pierd!

O explicaţie ar fi tentaţia eternului calculator şi dorinţa părinţilor sau a bunicilor de a-şi îndrepta copiii sau nepoţii spre altceva decât ceea ce era cândva Cântarea României (care, de altfel, din punct de vedere muzical, era un lucru benefic, ajutând la dezvoltarea calităţilor muzicale ale copiilor).

Personal, am avut posibilitatea de a lua parte la multe festivaluri corale, atât în ţară, cât şi în străinătate. Am fost surprins că, la aşa-numitele „ateliere” corale tematice, cursanţii plăteau bani mulţi pentru a se putea bucura de cântul coral împreună. E păcat că mentalitatea noastră, cea de după ‘89, este așa cum este! Consider că primul pas ar fi ora de muzică în şcoli şi reînfiinţarea corurilor şcolare, care să ducă la o educaţie pe scară largă a copiilor şi a tinerilor.

• De ce credeţi că proiectele de revigorare a muzicii corale nu se află pe lista de „preferinţe de finanţare” a instituţiilor publice şi a sponsorilor? Corul de Copii Radio este un„vârf” coral şi cultural, care poate oricând reprezenta cu onoare România peste hotare. Cât de greu e de obţinut finanţare pentru participarea la un concurs, festival sau pentru organizarea unui eveniment coral? Cum credeţi că am putea influenţa decizia politică pentru a convinge de valoarea certă a unor astfel de iniţiative?

Repet, şi eu am fost membru al Corului de Copii Radio. Primul meu turneu a fost în Germania, la Düs- seldorf, în 1957, când formaţia a fost cotată drept cea mai bună din festival. La ora actuală, însă, într-adevăr, pentru participări internaţionale ale formaţiilor trebuie
căutaţi şi găsiţi sponsori.

Pentru a putea influenţa decizia politică, ar trebui ca oamenii politici să fi fost şi ei mici corişti şi să fie conştienţi de efectul extraordinar, pe termen lung, al activității corale!

Asociaţia Naţională Corală din România (A.N.C.R.)

A.N.C.R. este o organizație nonguvernamentală, culturală, nonprofit, nepolitică şi nepatrimonială, cu caracter profesional, deschisă tuturor categoriilor de iubitori ai artei corale, muzicieni, şi nemuzicieni, cetăţeni români şi de peste hotare, indiferent de naţionalitate, religie şi domiciliu. A fost înfiinţată în 1990 și este condusă de dirijorul Voicu Enăchescu.

Din 1991, Asociaţia Naţională Corală din România este afiliată la Federația Corală Europeană Europa Cantat.

Scopul asociaţiei este să aducă o contribuţie esenţială la educația muzicală și la integrarea socială, prin cântul coral, îndeosebi în rândul copiilor şi tinerilor.

Principalele evenimente corale desfășurate sub egida A.N.C.R. sunt: stagiunea corală bucureşteană Paul Constantinescu, organizată la inițiativa Maestrului Voicu Enăchescu, Festivalul Coral Internațional D.G. Kiriac, Piteşti; Festivalul Coral Internațional Ioan D. Chirescu de la Cernavodă; Festivalul Timotei Popovici de la Marga- Reşiţa; Festivalul Coral Național Gheorghe Cucu, Slatina; festivalurile de muzică religioasă, desfășurate la Palatul Patriarhiei și la Mănăstirea Sâmbăta de Sus etc.