Lumina muzicii şi muzica luminii
Timişoara a intrat, în aceste luni recente, într-una din cele mai faste perioade ale istoriei sale multiseculare. Oraşul de pe Bega este desem- nat Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021, iar semnificaţiile aces- tei biruinţe preliminare trebuie descifrate cu grijă, moderaţie şi înţelepciune responsabilă. Se preconizează peste un milion de vizitatori în acel an, ce vor participa la cele aproximativ 3000 de evenimente (nu am greşit numărul de zerouri!) plănuite până atunci. Oraşul inimilor noastre poate intra definitiv pe harta cultural-artistică de elită a lumii în acest interval, dacă mobilizarea va fi reală, performanţele in crescendo şi implicarea locuitorilor autentică, adică „din suflet”, cum zice românul.
Mai precis, dacă se vor găsi şi forma aici suficienţi manageri culturali, formatori pentru performeri şi „antre- nori de elită” precum cei, prea puţini deocamdată, de talia organizatorilor minunatului Festival coral internaţional de muzică modernă şi contemporană VOX MUNDI, ce a cunoscut o primă ediţie între 26 şi 28 mai 2016, deci înainte de aflarea – pe drum de aurie toamnă bănăţeană – a verdictului aprigei competiţii pentru onoranta titulatură mai sus evocată! Primăria oraşului, Arhiepiscopia ortodoxă a locului, Filarmonica Banatul, Uniunea Compozitorilor, Corul Naţional de Cameră Madrigal − Marin Constantin, Colegiul Naţional de Artă Ion Vidu şi, „last but not least”, Asociaţia Culturală Kratima şi-au împletit armonic eforturile pentru organizarea unui eveniment de calibrul, anvergura proiectată şi înaltul standard de calitate, cu care publicul timişorean este necesar să se obişnuiască şi chiar să îl impună pentru anii ce vor veni.
Nu întâmplător am folosit cuvântul „armonic”, pentru că muzica aleasă, cu adierile-i sonore binecuvântate, cu fragranţele ei inefabile şi lumina infuză ce o degajă, dacă este interpretată pe măsură, a fost gazda noastră bună în acele zile, dar şi subiectul discuţiilor de specialitate ce au întovărăşit concertele corurilor profesioniste de copii din Bulgaria, Serbia şi România, ce au făcut săli pline şi au stârnit ropote de aplauze în serile mirabile de mai. Spun asta din experienţă personală, fiindcă am avut şansa şi bucuria de a prezenta cele două reprize de re- citaluri corale, absolut entuziasmante, unde au strălucit, deopotrivă, Corul naţional de copii Radio din Sofia, Corul Zvezdice (adică „Steluţele”!) din Leskovač şi Corul pe voci egale al Colegiului Ion Vidu, fiecare sclipind în felul său, graţie şi eminentelor dirijoare ce le animă şi conduc de ani de zile.
Aşa le-am cunoscut mai bine pe două dintre organizatoarele vizionare ale acestui festival, de care cetatea noastră avea mare nevoie, pentru că nu te poţi amăgi încă un secol cu mândria că Banatul avea, „in illo tempore”, câte un cor în fiece sat şi cătun, dacă acum, astăzi chiar, nu facem nimic concret pentru revitalizarea şi încura- jarea acestei vocaţii atât de utile pentru dezvoltarea artistică, spirituală şi pedagogică a copiilor noştri, cât şi pentru delectarea unanimă.
Camelia Mingasson, creierul şi inima Kratimei, este un filolog din cea mai pură speţă, îndrăgostit iremediabil de cuvânt şi de carte (a şi editat câteva monografii ilustrate impecabil pentru cei mici), dar şi de frumos, sub toate speciile sale, dedicat, aşadar, cu molipsitor entuziasm, unor proiecte de anvergură ce îmbină recuperarea valorilor neglijate ori vremelnic uitate, cu iniţierea unor evenimente novatoare, cum este Festivalul deja evocat de noi.
Iar tovarăşa ei de drum s-a dovedit a fi Maria Gyuris, distinsă profesoară de muzică şi dirijoare, din 1988, a corului Colegiului Ion Vidu, pedagog exemplar, aşa cum ne-ar trebui cât mai mulţi în anii proiectelor în cascadă ce vor urma, inevitabil, până în 2021, cel puţin.
Dacă deviza cu tentă clar spirituală „Luminează oraşul prin tine!”, ce ne îndeamnă pe noi toţi la căutarea strălucirii dinlăuntru – spre a o putea, mai apoi, împărtăşi cu cât mai mulţi circumvecini – a decis titlul european decernat, ca un cec în alb, tuturor timişorenilor, Festivalul VOX MUNDI promite a deveni în ediţiile viitoare un jalon de marcă al acestei viziuni ales constructive şi „iluminate”, un autentic brand al comunităţii regionale şi naţionale, până la urmă. Fiindcă Timişoara va redeveni, dacă toţi înţelegem asta cum se cuvine, un far călăuzitor într-ale culturii naţionale şi un reper al integrării româneşti în Europa prin spirit şi artă.
Conf. univ. dr. Claudiu T. ARIEŞAN
Corul de copii Cantanti, pe scena Teatrului Naţional, în cadrul spectacolului organizat la 25 de ani de la Revoluţie. Dirijor: Maria Gyuris