Maria Gyuris

Dirijoarea Maria Gyuris, alături de Corul de copii Cantanti al Asociaţiei Culturale Kratima

Născută la Caransebeş, Maria Gyuris a absolvit Liceul de Muzică Ion Vidu din Timişoara în 1979, urmând apoi cursurile Conservatorului Ciprian Porumbescu (azi Universitatea Naţională de Muzică), Bucureşti. Din 1988, este dirijorul ansamblurilor corale ale Colegiului Naţional de Artă Ion Vidu, unde predă și teoria muzicii.

De la preluarea conducerii corului pe voci egale, a fost în permanenţă preocupată de perfecţionarea vocală a acestui ansamblu şi de diversificarea repertorială, abordând consecvent lucrări cu grad ridicat de dificultate, lucrări din repertoriul contemporan românesc şi internaţional, fiecare apariţie scenică a ansamblului fiind împlinită de noi şi noi prime audiţii şi prime audiţii absolute. Prestaţiile muzicale deosebite ale corului au fost apreciate la superlativ în nenumărate ocazii, palmaresul premiilor îmbogăţindu-se an de an.

Aceste preocupări s-au materializat, în iunie 2007, într-un doctorat în muzică la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, însă activitatea de cercetare muzicologică se reflectă și în publicaţii: Analele Universităţii de Vest din Timişoara, seria Muzică, vol. II/2006, Studii de imnologie, vol. III, Editura Universităţii de Vest Timişoara, International Choral Bulletin, volumul IV, nr. 4, 2007 (International Federation for Choral Music, Franţa).

Profesoara Maria Gyuris activează în cadrul Asociaţiei Naţionale Corale şi a obţinut mai multe premii, între care amintim Premiul special pentru promovarea muzicii româneşti, din partea Fundaţiei Culturale Sound.

De asemenea, în perioada 2008–2013, i s-a încredinţat pregătirea clasei de masterat, stilistică interpretativă și dirijat coral a Facultăţii de Muzică din Timişoara, în calitate de cadru didactic asociat.

Ca o consecinţă firească a profesionalismului și a activității remarcabile a Mariei Gyuris, se situează numeroasele solicitări de colaborare din partea Filarmonicii Banatul şi a Operei Naţionale din Timişoara, şi turneele din Germania, Franţa, Ungaria, Slovenia, Elveţia etc., înregistrările făcute special sau cu diverse ocazii, precum şi concertele corale anuale, care au devenit o tradiţie în viaţa muzicală timişoreană.

„Dacă se va înţelege că muzica corală este parte vitală a educaţiei şi că, formaţi într-un ansamblu coral, copiii vor fi mai flexibili muzical şi uman, comunicând sincer, adevărat şi asumat, dacă se va înţelege că un festival ce aduce în primplan creaţia contemporană este important nu numai pentru Timişoara, ci şi la nivel naţional, atunci există şansa ca VOX MUNDI să devină un brand cultural al oraşului nostru.”

• De ce este important un festival coral pentru oraşul nostru?

Promovarea și impunerea lucrărilor corale valoroase pentru cor de copii și tineret din repertoriul modern și contemporan, în cadrul unui festival ca VOX MUNDI, este un act de cultură ce implică responsabilitate și probitate artistică. Prezența creației contemporane românești cu o pondere considerabilă nu numai că pune în valoare creația națională, dar are un impact direct și în plan internațional.

Un festival coral internațional de calitate este foarte important, pentru că realizează un liant între culturi, prin prezența unor ansambluri prestigioase din țară și din străinătate. De asemenea, concertele de un înalt nivel artistic au un impact pozitiv asupra coriștilor și asupra publicului… și, poate nu în ultimul rând, după concerte se leagă prietenii și se stabilesc colaborări ul- terioare.

Cu ani în urmă, A.N.C.R. și U.C.M.R., cu sprijinul Ministerului Culturii și al U.N.M.B., au organizat un concurs de creații corale destinat tinerilor compozitori, iar lucrările premiate s-au impus prin valoarea demer- sului componistic și sunt deja intrate în repertoriile formațiilor corale. Reluarea unui asemenea concurs de creație în cadrul festivalului VOX MUNDI ar fi benefic, contribuind la îmbogățirea și lărgirea ariei repertoriale a ansamblurilor.

• Festival sau concurs?

Festival, deocamdată, deoarece dă o mai mare libertate dirijorilor și formațiilor în ceea ce privește repertoriul, numărul coriștilor (fiecare ansamblu vine cu formula dorită), fără tensiunea pe care o implică o competiție internațională. Am dorit o întâlnire frumoasă în plan muzical, în care fiecare dirijor să poată împărtăși celorlalte formații din propria experiență, să-și prezinte traseul muzical, alături de corul pe care îl conduce.

• Poate VOX MUNDI deveni un festival de brand?

Cred și sper din tot sufletul că, în timp, VOX MUNDI va deveni parte importantă a vieții culturale a Timișoarei, dacă vom avea instituții culturale care să înțeleagă importanța muzicii corale, miza unui astfel de festival și să-l susțină, prin finanțări corespunzătoare.

Există, la Timișoara, o sală minunată, cu acustică perfectă, potrivită acestui gen de concerte, cea a Colegiului Național de Artă Ion Vidu. De asemenea, avem în țară ansambluri corale recunoscute în plan național și internațional, care au promovat constant muzica modernă și contemporană și pe care le vom invita, alături de formații celebre din Europa sau, poate, și de pe alte continente. Avem oameni de proiect inspirați și parteneri devotați. „Ingredientele de brand”, așadar, există…

… și, dacă se va înțelege că muzica corală este parte vitală a educației și că, formați într-un ansamblu coral, copiii vor fi mai flexibili muzical și uman, comunicând sincer, adevărat și asumat, dacă se va înțelege că un festival ce aduce în prim-plan creația contemporană este important nu numai pentru Timișoara, ci și la nivel național, atunci există șansa ca VOX MUNDI să devină un „brand cultural” al orașului nostru.

• Copiii şi tinerii nu mai sunt atraşi de cor, considerat „old school”, demodat, depăşit, prăfuit etc. Cum credeţi că putem schimba această mentalitate?

Nu știu dacă se poate spune că tinerii nu sunt atrași de muzica corală… depinde foarte mult de educația pe care o primesc, de ce li se sugerează de către adulţi a fi important în educația lor muzicală, dacă se dorește o educație muzicală cu adevărat! În general, copiii și tinerii cântă cu plăcere împreună, au o mare sensibilitate și disponibilitate afectivă. Toți cei care suntem implicați în fenomenul coral ca dirijori, știm că există o energie specială în corul de copii – tinerii coriști trăiesc intens fiecare apariție scenică, fiind mai implicați în actul artistic decât adulții profesioniști.

Pe lângă cultură muzicală și vocală, ansamblul coral înseamnă spirit de echipă, empatie, armonie, omogenitate spirituală. În ansamblu, se formează o disciplină mentală, se educă respectul de sine și pentru ceilalți, sentimentul de solidaritate între generații. Totuși, părinții decid, ei sunt cei care optează pentru copiii lor…

„Muzica ar trebui să ocupe un loc important în viaţa şi educaţia fiecărui copil, iar corul, pe lângă educarea vocilor, înseamnă o construcţie umană cu ajutorul artei sunetelor. Copiii care cântă într-un cor învaţă să colaboreze, să se implice sincer, să se asculte reciproc şi să se ajute, să se completeze unii pe alţii. Toate acestea au efecte benefice asupra sănătăţii lor.”

• Cum pot fi atraşi copiii şi părinţii, de altfel, către cântul coral?

Desigur, pentru a-i atrage pe copii și tineri spre arta corală, alături de dragostea pentru cântul coral stau, fără îndoială, calitatea și factura repertoriului abordat.

La nivel național, se depun eforturi pentru revita- lizarea mișcării corale – de la nivelul individual, al dirijo- rilor, până la nivelul Asociației Naționale Corale, al Uni- unii Compozitorilor și Muzicologilor și, din 2011, prin proiectul Cantus Mundi, inițiat de dirijorul Ion Marin, de- venit program național, coordonat de artiștii Corului de Cameră Madrigal − Marin Constantin. Din păcate, la noi, nu există o preocupare reală pentru educația muzicală în general, şi, în special, pentru educația muzicală prin cântul coral, așa cum există în alte țări. Pe lângă școlile de cânt coral cu o mare tradiție, din Austria, Germania sau Anglia, aș aminti aici doar câteva formații din cadrul unor școli sau asociații corale din alte țări, cre- ate după 1950, coruri cu o bogată activitate artistică în plan internațional și cu standarde înalte și foarte înalte: Tapiola Choir – Finlanda, Corul Vesna – Rusia, Carmina Slovenica –Slovenia, Little Singers of Armenia, Cantemus – Ungaria, Seattle Girls’ Choir – SUA, Young Adela de Voices – Australia etc. Aceste coruri fac parte dintr-un sistem care cuprinde copii între 6 și 18 ani și care include mai multe categorii de ansambluri, pe nivel de vârstă: cor de preşcolari, cor de copii, cor de fete, cor de tineret. Aceste formații beneficiază de susținere financiară corespunzătoare – atât pentru a-și putea desfășura activitatea sub coordonarea unei echipe de specialiști, cât și pentru a putea participa la diferite evenimente corale internaționale, unde pot reprezenta cu onoare nu doar orașul de unde vin, ci și țara. Această susținere, multe formații performante din România nu o au, din păcate.

Muzica ar trebui să ocupe un loc important în viața și educația fiecărui copil, iar corul, pe lângă educarea vocilor, înseamnă o construcție umană cu ajutorul artei sunetelor. Copiii care cântă într-un cor învață să colaboreze, să se implice sincer, să se asculte reciproc și să se ajute, să se completeze unii pe alții. Toate acestea au efecte benefice asupra sănătății lor (există studii relevante în acest sens).

• De la ce vârstă se poate cânta în cor?

Personal, consider că la vârste mici (4-6 ani) nu poate fi vorba de cor, ci, mai degrabă, de o primă etapă în educația muzicală, care se axează pe cultivarea vocilor prin cântece simple, la unison, din folclorul copiilor, sau cântece scrise de compozitori special pentru cei mici, deseori însoțite de mișcare și forme de joacă. Acolo unde există și dotarea necesară, se folosește și instrumentar Orff. Odată cu dezvoltarea auzului muzical, sunt stimulate atenția, memoria și, nu în ultimă instanță, gândirea copiilor. În general, în acest stadiu sunt acceptați toți copiii; ei pot fi educați în timp, chiar dacă, la început, unii au probleme de intonație sau un ambitus restrâns.

Se poate vorbi de cor începând cu vârsta de 7-8 ani, iar la acest nivel se face deja selecție. Copiii care doresc să facă parte dintr-o formație trebuie să posede reale calități vocale, simț ritmic, memorie muzicală.

• De ce cor şi nu canto clasic sau muzică uşoară la 8-­9-­10 ani?

Despre canto clasic nu poate fi vorba, din motive bine cunoscute – nu se forțează vocea la vârste mici (volum, emisie nefirească), iar forțarea ambitusului în favoarea unui registru aduce mari perturbări în evoluția ulterioară a copilului.

Există foarte multe moduri de lucru și tipuri de repertorii. Strategia repertorială este foarte importantă și implică diversitate stilistică, adăugând în permanență dimensiunea contemporană din diferite zone culturale europene și nu numai.

Realizarea omogenității spirituale este, de asemenea, foarte importantă și, în același timp, extrem de dificilă. Alături de omogenitatea tehnică, aceasta implică o muncă uriașă, cu un înalt grad de consum fizic, psihic și artistic, iar în cazul formațiilor de copii, o muncă pe care dirijorul o reia în fiecare an de la capăt. Ca dirijor, ai dorința de a stimula sensibilitatea copiilor, a tinerilor și o totală încredere în capacitatea lor de a se exprima artistic, dar, totodată, trebuie să ai răbdare, tact și putere de convingere, pentru a-i aduce la stadiul de cizelare, de trăire unică a actului artistic.

Experiența trăită împreună pe scenă creează o emoție greu de exprimat în cuvinte. Perioada petrecută într-un cor de copii le va marca, fără îndoială, evoluția ulterioară a dezvoltării artistice, dar și ca om, așa cum mi-a marcat-o și mie.

• Cum pot fi convinşi sponsorii să finanţeze evenimente cu specific coral?

Poate, prin realizarea unor evenimente culturale deosebite, cu concerte corale la standarde înalte, cum dorim să fie și Festivalul Internațional VOX MUNDI, vom reuși să convingem (sper!) potențialii finanțatori – publici și privați – să fie mai prezenți în viața culturală și să ia în considerare proiectele de revigorare a mișcării corale, să nu fie indiferenți față de efortul copiilor și al celor care trudesc alături de ei. Nu în ultimul rând, dorim să câștigăm alături un public avizat, care să aprecieze și să se bucure de talentul și dăruirea tinerilor noștri.

Corul de fete al C.N.A. Ion Vidu Timişoara

Corul de fete al Colegiului Naţional de Artă Ion Vidu a luat naștere odată cu înfiinţarea şcolii, avându-i ca diri- jori pe profesorii Constantin Capetanovici, Magdalena Ursu, Livia Balla, Marius Tănăsescu. Din 1988, la pupitrul acestei prestigioase formaţii corale se află profesoara Maria Gyuris, care o conduce spre un repertoriu foarte vast, cuprinzând piese din literatura muzicală universală şi românească, într-un spaţiu stilistic din secolul al XIII-lea până în contemporaneitate.

Prezenţă vie şi permanentă în viaţa muzicală a oraşului, cât şi a ţării, din 1991, formaţia este membră a Asociaţiei Naţionale Corale din România.

După 1989, vin importante premii naționale și internaționale: Premiul I la Festivalul internaţional al corurilor de copii şi tineret Timotei Popovici, în 1990, 1991 şi 1992; Medalia de aur la categoria „cor de fete”, în cadrul Festiva- lului-concurs internaţional de la Celje, Slovenia; Premiul I şi Premiul special pentru promovarea muzicii româneşti la Concursul naţional coral desfăşurat la Târgu-Mureş (1999); Premiul I la secţiunea „cor de fete”, la Concursul naţional coral de la Bucureşti (2001); Premiul internaţional Alexandru Paşcanu, acordat de Fundaţia corală Madrigal − Marin Constantin; Marele Premiu la Concursul naţional coral de la Piatra-Neamţ (2003); Distincţia Très bien la Concursul şi Festivalul Internaţional Montreux Choral Festival (Elveţia, 2008) şi Premiul special pentru cea mai bună interpretare a unei piese moderne la Olimpiada Naţională Corală (Oradea, 2015).

Formaţia realizează înregistrări Radio și TV, la Timișoara și la Bucureşti. De asemenea, susține numeroase concerte, în mai multe oraşe din ţară, dar și peste hotare, în Ungaria, Serbia, Elveția, Germania, Franța, unde, în 1994, participă la Festivalul Internaţional de Muzică Universitară de la Belfort.

Corul de fete al Colegiului Naţional de Artă Ion Vidu colaborează constant cu Opera Naţională din Timişoara şi cu Orchestra Filarmonicii Banatul, alături de care, în 1996, înregistrează CD-ul Amphion, de A. Honegger, sub bagheta Maestrului Jean-François Antonioli. Anul 2008 aduce invitația de a participa, alături de clasa de canto şi orchestra C.N.A. Ion Vidu, la realizarea operei pentru copii Harap-Alb, de Marie Carells (primă audiţie mondială), prezentată la Théâtre du Palace, la Ath, în Belgia.

Formaţia deține Diploma Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România pentru promovarea muzicii corale româneşti, la decernarea căreia, în 1997, susține un concert în Aula Palatului Cantacuzino.